Rolul cafelei în apariția bolilor de inimă sau a bolii
cardio-ischemice (BCI) este dezbătut de zeci de ani. Multiple studii
științifice au fost publicate asupra acestui aspect.
Unde apar contradicțiile ?
Cafeaua are peste 1000 de compuși chimici în structura ei, atât
substanțe antioxidante de tipul acidului chlorogenic, cât și substanțe
care pot crește colesterolul precum diterpenele kahweol și cafestol.
Totodată, prin metabolizarea cafeinei în ficat se formează substanțe cu
efecte diverse (paraxantina – lipolitic, arde grăsimile, teobromina –
vasodilatator ce mărește cantitatea de sânge către mușchi și creier,
teofilina – relaxează musculatura bronhiilor, fiind utilă în astm,
mărind și eficiența contracțiilor inimii). În același timp, cafeaua
crește nivelele de adrenalină și noradrenalină (hormoni de stres, ce
pregătesc organismul pentru răspunsul ‘fugă-luptă’), dar și de dopamină
și serotonină (importanți mediatori la nivel cerebral).
Toate aceste substanțe sunt și ele metabolizate diferit în funcție de
organismul (geneticul) fiecaruia dintre noi, dar și de bolile pe care
le avem sau de medicamentele pe care le consumăm. Astfel, la un adult
sănătos, timpul de înjumătățire al cafeinei – timpul necesar corpului
pentru a elimina jumătate din cantitatea de cafeină consumată la un
anumit moment (T1/2) este de aproximativ 3-4 ore. (1) O femeie ce
folosește anticoncepționale are acest T1/2 de 5-10 ore, iar o femeie
gravidă 9-11 ore. (2) La bolnavii cu afectare severă a ficatului cafeina
se acumulează în corp și nu poate fi metabolizată (T1/2 este 96 ore),
iar la un nou-născut T1/2 este 30 de ore. (3)
În aceste condiții, a cauta în cafea un factor de risc sau protecție pentru BCI nu este ușor.
Majoritatea studiilor publicate în ultimii ani au ajuns la o
concluzie surprinzatoare pentru mulți dintre noi. Cafeaua nu crește
riscul de boală cardiovasculară. Spre exemplu, un studiu canadian din
2007 al Departmentului pentru Științe Nutriționale din cadrul
Universității din Toronto a concluzionat că există efecte protective ale
consumului de cafea în privința BCI. Cercetătorii au concluzionat că
acest efect se datorează cel mai probabil antioxidanților din cafea. (4)
O metaanaliză italiană realizată de Universitatea din Florența a arătat
că un consum de 2 cupe de cafea pe zi nu crește riscul de BCI. În
această metaanaliză au fost incluse studii de cohortă ce au urmărit
403.631 de oameni pe un interval de timp aflat între 3 și 44 ani ( deci
unele studii au fost pe termen mai scurt, altele pe termen lung, în
principiu până când subiecții au dezvoltat BCI sau până la deces). Cu
toate acestea, cercetătorii au observat că mai mult de 4 cești de cafea
pe zi cresc cu aproximativ 83% riscul de BCI, deci și în acest caz
moderația este cheia. (5)
Cum ne influențează diferențele individuale (genele) ?
Un studiu finlandez realizat de Universitatea din Kuopio a urmărit un
numar de 78 de oameni timp de 13 ani. El a arătat că unii indivizi au
un ‘polimorfism funcțional’ al unei gene ce codifică enzima numită
catecol-o-metil-transferază (COMT), fapt ce determină o funcționare
deficitară a acestei enzime. COMT metabolizează adrenalina. Cofeina
crește nivelul de adrenalină din sânge de aproximativ 2 ori la indivizii
ce consumă 800ml de cafea zilnic, față de cei ce nu consumă. Aceasta
creștere poate dispărea prin adaptarea la consumul de cafea în 1-4 zile,
dar toleranța poate să dispară imediat, în 12 ore de abstinență de la
cafea – indiferent dacă aveam sau nu enzimele cu activitate scăzută.
Anumite studii arătaseră că unii mari băutori de cafea au risc mai mare
de a face infarct miocardic acut (IMA). Pentru acest risc mai mare de
infarct au fost considerate răspunzătoare adrenalina și noradrenalina ce
cresc semnificativ după ingestia de cafea. Cercetătorii finlandezi au
observat că un om care bea aproximativ 820 ml de cafea pe zi (mare
băutor) și are polimorfismul genetic ce determină o activitate scăzută a
enzimei COMT are un risc de IMA în medie cu 221% mai mare față de aceia
care nu au polimorfismul genetic. Riscul maximal este cu până la 742%
mai mare. Cu toate acestea, un consum mai mic – 400ml sau între 400 –
800ml nu a arătat un risc mai mare la cei cu polimorfism genetic față de
cei ce nu au enzima deficitară. Studiul mai menționează ca aproximativ
25% din populația caucaziană are COMT cu activitate scazută.(6)
Rezultate bune în privința Infactului miocardic vin și de la Harvard.
Astfel, un studiu al renumitei Universități arată ca un consum moderat
de cafea poate chiar să scadă riscul de IMA. Cercetătorii au urmărit un
numar de 165896 femei suedeze, cu vârste cuprinse între 40-74 ani, în
perioada 1997 – 2002. În acești 6 ani au fost înregistrate 459 cazuri de
IMA. Cercetătorii au descoperit că femeile ce consumau 2-3 cupe de
cafea pe zi aveau un risc cu 35% mai mic de IMA, comparat cu cele ce
consumau între 0-4 cești de cafea pe săptămână. (7)
Un studiu realizat tot de Universitatea Harvard a urmărit 44005 de
bărbați și 84488 de femei pe o perioadă de 14 ani și a concluzionat că
nu există legătură între consumul de cafea și aparitia BCI. Din contră,
un consum de 2-3 cupe de cafea pe zi a scăzut riscul relativ de BCI cu
16%. (8) Cafeaua nu crește nici riscul de fibrilație atrială sau fluter
(aritmii), așa cum arată un studiu danez. (9)
Cu toate acestea, consumul crescut de cafea crește ușor tensiunea
arterială. Astfel, o metaanaliză a cercetătorilor olandezi de la
Universitatea Wageningen a arătat ca un consum mediu de 725ml de cafea
zilnic va crește tensiunea arterială în medie astfel : tensiunea
sistolică (valoarea mare) cu 1.22 mmHg iar cea diastolică (valoarea mai
mică) cu 0.49 mmHg . Cercetătorii au stabilit astfel că există o
creștere a tensiunii arteriale la un consum mediu de cafea pe termen
lung, dar această creștere este ‘neglijabilă’. (10)
Cu toate acestea, cercetătorii au avertizat că, ținând cont de larga
răspândire a consumului de cafea și de existența multor bolnavi
hipertensivi nediagnosticati, chiar și o modestă creștere a nivelului
tensiunii poate avea consecințe importante la nivel populațional.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc suplimentar pentru IMA,
AVC(accident vascular cerebral), BCI, dar și pentru afectare oculară sau
renală.
Un alt factor al bolilor de inimă este diabetul. El crește
semnificativ riscul de IMA, BCI, AVC, insuficiența renală și boli
oculare (retinopatie diabetică). Cafeaua scade riscul de diabet de tip 2
(DZII), după cum arată cercetări realizate în ultimii ani. Astfel, un
studiu din decembrie 2006 realizat de Departmentul de Epidemiologie și
Promovare a Sănătății al Institutului de Sănătate Publică din Helsinki a
arătat că un consum de mai mare sau egal cu 3 cupe de cafea pe zi scade
riscul de DZII cu 25%. (11)
Concluzii și recomandări
Pe baza acestor studii nu se poate concluziona că un consum moderat
de cafea poate cauza boala de inimă. De fapt, 2-3 cupe de cafea pe zi ar
putea avea un efect pozitiv în privinta BCI, putând reduce riscul de
IMA cu 30%. Totodată, ar putea scădea riscul DZII cu 25%. Mai mult de 4
cupe de cafea pe zi pot crește riscul de BCI cu 83%.
28 November, 2012
Cafeaua și boala de inimă – mai mult mit decât adevăr!
Wednesday, November 28, 2012
No comments
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Pages
Powered by Blogger.
0 comentarii:
Post a Comment